Programul Lunar

REPETIȚIE GENERALĂ” de Aldo Nicolaj

Sinopsis: „Repetiție generală” nu este o poveste despre teatru. Este o comedie plină de umor negru și de cinism cu eroi simpli, oameni oarecare, s-ar zice, care pregătesc lovitura vieții lor. O confuzie survenită accidental le va da prilejul să facă o „repetiție generală” a planului pe care-l au. Spectacolul exploatează copios ciudățeniile personajelor și umorul spumos al replicilor în care Aldo Nicolaj este un maestru desăvârșit.

Distribuția: Dorin Ceagoreanu, Oana Liciu-Gogu, Izabela Badovics, Patricia Buraga, Andrei Șchiopu, Bogdan Constantin Tălmaciu

Un spectacol de Sorin Militaru

AVENTURILE LUI MICKEY MOUSE” de Aida Ganea

Sinopsis: Actorii Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroșani vă invită la Spectacolul interactiv „Aventurile lui Mickey Mouse” de Aida Ganea, un spectacol de Dan Mirea. Spectacolul prezintă situații inedite și amuzante create de Mickey și Minnie alături de celelalte personaje din spectacol.

Distribuția: Patricia Buraga, Andrei Șchiopu, Oana Liciu-Gogu, Mihai Sima, Oana Crișan, Laurențiu Vlad

Regia: Dan Mirea

CIULEANDRA” după Liviu Rebreanu

Romanul lui Liviu Rebreanu Ciuleandra este o pasiune mai veche de-a mea. Este o operă potrivită pentru a fi transpusă în diferite forme de expresie scenică. Eu am ales o formă provocatoare, pentru a confrunta publicul cu o serie de probleme sociale și psihologice din realitatea de azi. Prin aceasta doresc să obțin un impact mai profund asupra spectatorului, să-i stimulez gândirea critică și emoția artistică.

Din perspectivă socială, spectacolul reflectă fenomenul dominant al vieții moderne din spațiul românesc: influența corupției și a intereselor politice asupra justiției. Personajul Puiu Faranga se încadrează în arhetipul contemporan al copilului de bani gata. El își permite să ducă o viață de lux și de plăceri, fără a avea o ocupație, o pasiune, o aspirație. Puiu nu este pedepsit pentru crima sa, ci este tratat cu indulgență de autorități, datorită statutului său social. Spectacolul nostru reflectă, de asemenea, și contrastul dintre clasa celor avuți și clasa celor săraci. Contrastul apare și mai izbitor în scenele cu părinții Mădălinei, scene care nu există în versiunea literară. Spectatorul va avea de meditat asupra dramei înstrăinării Mădălinei, care este smulsă din mediul ei rural și adusă la oraș, spre a fi supusă unui proces de transformare forțată. Ea își schimbă radical aspectul, comportamentul și identitatea. Devine o doamnă sofisticată, care participă la viața mondenă a orașului, dar care își pierde esența și fericirea.

            Din perspectivă psihologică, spectacolul nostru explorează mecanismele subconștientului uman, care pot genera comportamente iraționale și violente. Aproape toată acțiunea are loc în sanatoriul unde Puiu Faranga trece printr-un proces de introspecție și de căutare a cauzelor care l-au determinat să comită crima. El își rememorează viața sa, de la copilărie până la momentul fatal, și își analizează sentimentele, impulsurile și conflictele interioare. Spectatorul este implicat în acest proces, fiind provocat să îl înțeleagă și să îl judece pe Puiu, dar și să își examineze propria sa psihologie.

Dansul Ciuleandra are o semnificație simbolică în poveste. Este un dans cu o accelerație ascendentă, care exprimă o stare de exaltare și de nebunie, fiind asociat cu momentul în care Puiu își omoară soția. Elementele folclorice vor oferi publicului o imagine autentică și colorată a vieții țărănești, dar și o cheie de interpretare a psihologiei personajelor, a sensurilor anumitor scene. Dumitru Acriș

Distribuția: Mihai Rădulea, Patricia Buraga, Dorin Ceagoreanu, Cosmin Brehuță, Izabela Badovics, Mihai Sima, Oana Liciu-Gogu, Irina Bodea-Radu, Mihai Alexandru, Robert Vladu, Daniel Cergă, Bogdan Tălmaciu, Simona Codreanu, Andrei Șchiopu

Dramatizare de Angelina Roșca-Ichim

Coregrafia: Ștefan Lupu

Un spectacol de Dumitru Acriș

FRAM, URSUL POLAR” după Cezar Petrescu

Sinopsis:  “Fram, ursul polar” este un spectacol care se adresează nu numai celor mici ci si celor mari cuprinzând numeroase pilde despre viaţă. Povestea face referire la trecerile în diferite etape a unui urs polar care după ce rămîne orfan este vândut unui circ. Viaţa dincolo de realitate e un “circ”. Iar personajul central Fram îşi consumă întreaga existenţă într-o captivitate aproape de nesuportat. Deşi apariţia lui în această lume “mizeră” nu face decât să-i rănească sufletul alinat de zâmbetul copiilor în faţa tuturor giumbuşlucurilor pe care le face atunci când este pe scenă.          Singurul lucru pe care şi-l doreşte e acela de a deveni “liber”, de a putea fi aproape de sălbăticia în care s-a născut.

Distribuția: Oana Crișan, Oana Liciu-Gogu, Nicoleta Niculescu, Irina Bodea-Radu, Mihai Sima, Andrada Dobre, Gheorghe Stoica.

Regia și scenografia: Horațiu Ioan Apan

CASA DE PE GRANIȚĂ” adaptare după Slawomir Mrozek

Sinopsis:  „Casa de pe graniță” este o adaptare a regizoarei Muriel Manea după parabola teatrală a lui Slawomir Mrozek. Piesa este povestea unei familii distruse după ce prin mijlocul casei sale trece granița dintre două țări. Nu doar decizia este absurdă, ci și regulile pe care membrii familiei trebuie să le respecte. Drama lui Mrozek vorbește despre non-sensul și brutalitatea cu care politica anulează identitatea individuală.

Distribuția: Daniel Cergă, Oana Crișan, Patricia Buraga, Andrei Șchiopu, Andrada Dobre, Laurențiu Vlad, Dorin Ceagoreanu, Robert Vladu, Gheorghe Stoica, Oana Liciu-Gogu și Bogdan Constantin Tălmaciu

Regia: Muriel Manea

Scenografia: Eliza Labancz

PINOCCHIO” după Carlo Collodi

Sinopsis:  Vă invităm și vă așteaptăm la o călătorie plină de peripeții și aventuri, puse într-un spectacol care îți vor spune o poveste cu tâlc, Pinocchio, băiețelul din lemn care a prins viață.

Distribuția: Andrei Șchiopu, Gheorghe Stoica, Bianca Holobuț, Patricia Buraga, Izabela Badovics, Dorin Ceagoreanu

Regia și scenografia: Valentin Neacșu

50 DE SECUNDE” de Daniel Oltean
Sinopsis: „50 de secunde” e un text conceput ca o anchetă penală, în care este interogat un criminal. Dar dialogul devine încetul cu încetul un fel de introspecție a fiului care și-a ucis mama, o ceartă/împăcare/ispășire emoționantă și plină de cruzime, ca orice viață traumatizată.

Distribuția: Bogdan Constantin Tălmaciu, Robert Vladu, Bianca Holobuț, Călin Manițiu

Regia: Mara Sermășan
Scenografia: Marius Niculescu

FANTASTICUL DOMN VULPE” după Roald Dahl

Sinopsis: Domnul Vulpe iese în fiecare noapte și fură câte ceva de-ale gurii de la trei fermieri tare nesuferiți. De la Boggis fură găini, de la Bunce, rațe și gâște, iar de la Bean, curcani. Asta până când, exasperați, aceștia pun la cale un plan ca să-l scoată pe vulpoi din vizuină. Fermierii nu știu însă cât de fantastic este domnul Fox și de câte este în stare să își apere familia. Fantasticul vulpoi Domnul Fox, reușește să scape, împreună cu familia sa.

Distribuția: Daniel Cergă, Mihai Sima, Simona Codreanu, Izabela Badovics, Oana Liciu-Gogu, Oana Crișan, Cliuța Șușu

Regia și scenografia: Marius Costache 

 

 

Spectacolul „Avarul” adaptare după Molière

Sinopsis:  „Avarul” este una din cele mai cunoscute piese de Molière, cu o poveste destul de complexă, dar cu atât mai spumoasă. Zgârcitul Harpagon este obsedat să-și păzească avuția, iar pentru asta face orice, neglijându-și copiii și prefăcându-se falit. Un complot deștept al celor din jur îl face să-și piardă bănetul, acceptând niște compromisuri pentru binele altora.

Regizorul Mc Ranin a optat pentru o abordare în cheie aproape clovnescă, cu contururi îngroșate, a intrigii și relațiilor dintre personaje, într-un spectacol cu multă muzică și mișcare, folosind elemente de commedia dell’arte, de la costumație și machiaj la bastonade. De asemenea, a mizat pe o distribuție inedită – surpriza acestei premiere. Aceasta este prima sa colaborare cu Teatrul „Ion D. Sîrbu”. Montarea cu „Avarul” marchează și la Petroșani Anul Internațional Molière, la 400 de ani de la nașterea dramaturgului.

Mc Ranin este scenograf și regizor de teatru. Este fondator şi director al  Teatrului Municipal „Tony Bulandra” din Târgoviște şi al Festivalului Artelor Spectacolului „Babel”. Conferențiar la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. La mijlocul anilor ‘90 a fost regizor la Disneyland Park în Paris. Printre altele, a fost și director artistic al Teatrului de Artă din Deva (2010-2013). Se află la prima colaborare cu Teatrul „Ion D. Sîrbu”. A montat sau a creat scenografia la câteva zeci de spectacole în numeroase teatre din țară (București, Sibiu, Constanța, Reșița, Târgoviște etc.) și a realizat mai multe filme documentare.

Distribuția: Oana Liciu-Gogu, Mihai Alexandru, Patricia Buraga, Bogdan Constantin Tălmaciu, Simona Codreanu, Mihai Sima, Izabela Badovics, Laurențiu Vlad, Andrada Dobre, Gheorghe Stoica și Daniel Cergă

Coregrafia: Cristian Marin

Un spectacol de: Mc Ranin

FATA MOȘULUI ȘI FATA BABEI” după Ion Creangă

Sinopsis:  Demult, existau un moș și o babă. Baba avea o fată, dar și moșul avea una. Fata moșului era frumoasă, harnică, delicată, bună la suflet, pe când, fata babei era fix invers. Într-o zi, baba a gonit-o pe fata moșneagului de acasă. Fata a plecat… Pe drum, a gasit o fântână, un cuptor,un cățelus… Toți aveau nevoie de ajutor. Fata i-a ajutat și a plecat mai departe. După mult timp de mers a întâlnit -o pe sfânta Duminică. Sfânta a ocrotit-o și a ajutat-o. La plecarea fetei, i-a spus să se ducă sus in pod si să aleagă o ladă și să nu o deschidă până acasă. Fata a ales-o pe cea mai mică și a plecat. Ajunsă acasă, a deschis lădița și din ea au ieșit bani, animale blânde, câte și mai câte! Baba,văzând aceasta,a trimis-o și pe fata ei. Și fata babei s-a întâlnit pe drum cu fântâna, cuptorul si câinele,dar ea nu i-a ajutat. S-a întâlnit și cu Sfânta Duminică. La fel s-a întamplat și cu ea… Sfânta a zis să meargă și să ia o lădiță și să nu o deschidă până acasă. Zis si făcut! Dar fata babei, a luat cea mai mare ladă. Când a ajuns acasă și a deschis lada,vai! Numai lighioane au ieșit de acolo. Și ea și baba nu au mai scăpat de ele…

Morala: Bunătatea, hărnicia și dăruirea sunt calități ce nu trebuie să ne lipsească și ar trebui ca de mici copii să le deprindem.

 

Distribuția: Oana Liciu-Gogu, Andrada Dobre, Mihai Sima, Oana Crișan, Izabela Badovics, Gheorghe Stoica.

 

Regia: Horațiu Ioan-Apan

Scenografia: Marius Niculescu

 

D’ALE CARNAVALULUI” de I.L.Caragiale

Sinopsis:

„Caragiale n-a scris despre oameni abstracți”

Sunt un îndrăgostit de Caragiale. Între 2003-2006 am montat integrala Caragiale, absolut toate piesele sale, și pe cele neterminate, și momente și schițe…, am muncit mult împreună cu colegii mei de la Chișinău. Am făcut asta pentru că sunt convins că, pentru orice teatru, Caragiale este un mare profesor de actorie. Orice director înțelege acest lucru va include în repertoriu cel puțin un Caragiale în fiecare an, măcar pentru actori: și pentru cei tineri, dar și pentru cei mai obosiți de diverse experimente teatrale, care trebuie readuși la firesc. La Teatrul „Satiricus” am împărțit istoria teatrului în două: până la Caragiale și după Caragiale. Spre deosebire de alți dramaturgi, Caragiale îmbină comedia de situație cu comedia de caractere și cu satira.

Chiar și D’ale carnavalului, pe care mulți o consideră o simplă farsă, este de fapt o satiră socială plină de forță la adresa moravurilor și defectelor general-umane. Politicul, de asemenea, există la Caragiale în fiecare piesă, trebuie doar să-l vezi. Important e să nu citești superficial, pentru că într-o virgulă poți descoperi conceptul regizoral al întregii piese, într-un cuvânt poți găsi caracterul personajului, într-o indicație a autorului – mesajul potrivit societății actuale.

Caragiale este modern și profund. Nu întâmplător, există o mare apropiere între Caragiale și Cehov. Amândoi sunt niște precursori ai teatrului absurdului, adică al teatrului „de mâine”, pentru vremea lor. Comparând povestirile timpurii ale lui Cehov cu „momentele” lui Caragiale descoperim o temă care îi unește: tema omului mic, a omului mărunt, oarecare, neînsemnat.

Caragiale e un autor mondial, care a rămas cumva în umbră doar din cauza limbii române, mai puțin vorbită decât engleza, rusa ori franceza, și noi trebuie să-l promovăm, cum au făcut francezii cu Molière.

Am rugămintea ca regizorii contemporani să nu creadă că Caragiale e deja depășit. Eu cred că nici măcar n-am ajuns să-l înțelegem. Caragiale n-a scris despre oameni abstracți; a scris despre o clasă politică imorală și analfabetă, despre un popor care trăiește numai în guleaiuri, cum se zice în Ivan Turbincă, dintr-o sărbătoare în alta, unde nu se mai termină carnavalurile.

Regizorul Alexandru Grecu

 

Distribuția: Robert Vladu, Patricia Buraga, Simona Codreanu, Mihai Sima, Laurențiu Vlad, Andrei Șchiopu, Mihai Alexandru, Dorin Ceagoreanu, Daniel Cergă, Vlad Grecu, Oana Crișan, Bianca Holobuț, Izabela Badovics, Andrada Dobre, Cliuța Șușu

 

Regia și decorul: Alexandru Grecu

Costume: Wilhelmina Kuron Bekesi

Coregrafia: Dumitru Tanmoșan

 

FROZEN – REGATUL DE GHEAȚĂ

Sinopsis:  Montarea regizorului Dan Mirea este varianta scenică a celebrului musical hollywoodian realizat după basmul „Crăiasa zăpezilor” de Andersen. Povestea celor două prințese-surori și a încercărilor pe care trebuie să le înfrunte este abordată în acest spectacol în cheie feerică.

„Acest spectacol s-a născut din dorința copiilor de a vedea și o variantă scenică, teatrală, a filmului Disney. Am încercat să folosesc o cheie originală, fără să denaturez povestea, deși am modificat puțin finalul. Spectacolul se bazează pe conflictul dintre bine și rău, așa cum se întâmplă în toate basmele. Montarea de la Petroșani are și o surpriză: copiii vor avea și stimuli senzoriali. Este un spectacol 4D, aș putea spune”, afirmă regizorul Dan Mirea.

 

Distribuția: Patricia Buraga, Andrada Dobre, Robert Vladu, Bianca Holobuț, Andrei Șchiopu, Mihai Sima, Ion Popescu, Cliuța Șușu

 

Un spectacol de: Dan Mirea

 

PACOSTEA” după Francis Veber

„Pacostea” este un text extraordinar, care face parte din aceeași serie cu „Dineu cu proști”, piesa celebră a lui Veber. Are aceeași structură și același personaj, personajul principal își păstrează numele și funcția dramatică. E o comedie excepțională, după care s-a făcut și un film și care s-a jucat și la Royal Shakespeare Company. Deci, cel puțin din punct de vedere al „pedigriului”, este o piesă extraordinară.

Am descoperit pentru acest text o schemă inedită de decor. E un decor absolut original, construit pe trei nivele, pe trei direcții de profunzime, dacă vreți. În piesă sunt două camere de hotel care au ușă comună și atât. Noi am făcut un decor foarte interesant și foarte funcțional, adică practic am făcut șase spații de joc în care se joacă uneori chiar și simultan. Este un decor foarte dinamic și foarte frumos luminat. Aveți niște maeștri de lumini foarte buni aici la Petroșani.

Eu am venit la Petroșani invitat de prietenul meu Sorin Militaru și  ulterior mi-am dat seama că a fost o alegere foarte bună, că am ajuns într-un mic paradis. Este un oraș foarte frumos, cu o atmosferă foarte bună și cu oameni foarte plăcuți, serioși, conștiincioși și politicoși.

Aveți un teatru foarte frumos și mare și foarte funcțional, dotat foarte bine. Am dat de o echipă tehnică care a funcționat impecabil, la ateliere s-a lucrat extraordinar, este un decor complex, cu multe detalii tehnice, uși culisante, uși batante și o grămadă de lucruri care au fost făcute din prima foarte bine. Cât despre echipa de actori, îmi place foarte mult. Sunt oameni onești, iar eu cred că în ziua de azi, nu doar în România ci și în lume, onestitatea este mai valoroasă decât talentul. Asta nu înseamnă că actorii n-au talent, dar vreau să pun înainte această onestitate, puterea de muncă, disciplina, organizarea și, nu în ultimul rând, conduita civilizată a actorilor de aici, care m-a impresionat profund. Am lucrat foarte ușor cu ei, pentru că sunt conștiincioși, serioși, săritori.

Mi-a plăcut și dacă o să vă placă și dumneavoastră cum am lucrat o să mai vin aici, îmi place totul.

Regizorul Șerban Puiu

Distribuția: Mihai Sima, Irina Bodea-Radu, Robert Vladu, Patricia Buraga, Andrei Șchiopu, Bogdan Constantin Tălmaciu

 

Regia: Puiu Șerban

Scenografia: Maria-Alexandra Ivan și Radu Gheorghițoiu

Asistent regie: Remus Pașcu

 

MISTERELE MAGIEI” de Valentin Neacșu

Sinopsis:  „Misterele Magiei cu Valentin Neacșu, un spectacol interactiv pentru întreaga familie, cu elemente de magie și efecte speciale integrate într-o poveste în care îl întâlnim pe magician călătorind într-o lume de mister, în căutarea baghetei magice.

Un personaj îndrăgit apare în peisaj, pentru a-i face cunoscut pericolul în care se află lumea copiilor și visele lor, arătându-i calea Magicianului.

În ritmul fanteziei, umorului, cântecelor subtile și muzica inovatoare, acest spectacol vine cu un aer proaspăt și nou în această lume falsă și lipsită de modele.

 

Distribuția: Valentin Neacșu

Regia și scenografia: Valentin Neacșu

 

PERIPEȚIILE BRAVULUI SOLDAT SVEJK” după Jaroslav Hasek

 

Sinopsis:

„Prostia” ca armă anti-sistem

Soldatul Švejk este unul din personajele iconice ale literaturii europene din ultima sută de ani. Cele trei romane care îl au drept erou principal, publicate de Jaroslav Hašek între 1921-1923 (dintr-un total de șase proiectate), pot fi citite cu plăcere de oricine, de la elevi de gimnaziu la experți în geo-politică.

Asta pentru că autorul a gândit un personaj care poate fi văzut și ca un fel de clovn simpatic, capabil de gaguri amuzante precum protagoniștii filmelor mute, dar și ca un inamic al sistemului, pe care-l subminează din interior cu mijloace neconvenționale, ca „prostia” pe care o mimează perfect și duce la consecințe grave pentru armata din care face parte.

Peripețiile lui Švejk sunt arhicunoscute: el se bagă în toate situațiile periculoase cu o seninătate de idiot și scapă cu bine din toate, sfidând moartea, superiorii ierarhici, ba chiar și pe drăguțul de împărat.

Romanele lui Hašek sunt o frescă a Europei Centrale în vremea Primului Război Mondial, cu toate convulsiile sociale și politice care au dus la dispariția Imperiului Austro-Ungar (din armata căruia a făcut parte chiar și autorul ceh), cu toate popoarele componente răzvrătite împotriva curții de la Viena și a aristocrației budapestane. Or, chiar dacă blândul ceh  Švejk pare cam sărac cu duhul, el nu poate fi absolvit de suspiciunea că e un agent anti-sistem.

Farmecul său, însă, se află în felul iscusit în care disimulează naivitatea și gonflează exploziv boroboațele pe care le face.

Așa cum demonstrează și spectacolul de față!

 

Cu: Mihai Alexandru

Regia: Sorin Militaru

 

LAMPIO ȘI GRĂUNTELE DE LUMINĂ” dramatizare de Victoria Pătrașcu

Sinopsis:  Într-o pădure, nu foarte departe, trăiesc mii de licurici care luminează prin talentul lor. Tot acolo o putem întâlni și pe Hope, care are grijă întotdeauna ca Noctilunga să stea departe de cei fragili. În această pădure trăiește și Zâna Viselor, pe care dacă o întâlnești cu siguranță o vei îndrăgi, pentru că îți va lumina calea cu blândețea ei. Ei bine, printre toți acești licurici a căror virtuozitate lumineaza pădurea, trăiește și Lampio, cel fără de lumină. Curajos și încrezător, Lampio pleacă într-o aventură pentru a-și găsi lumina. În drumul său întâlnește licurici care îi devin prieteni și care încearcă să îl ajute să își găsească lumina, dar cu toate acestea, obstacolele nu întârzie să apară.

Povestea lui Lampio poate fi povestea fiecăruia, pentru că sclipirea vine din sufletul nostru.

 Într–o atmosfera feerică, spectatorii vor descoperi încă de la început tema principală a spectacolului – tema cunoașterii de sine. Aceasta temă ridică o întrebare fundamentală – cine suntem cu adevărat? Căutările personajului principal sunt de fapt căutările fiecăruia dintre noi. Drumul  este însă diferit. Încercările pe care Lampio le înfruntă pentru aş recăpăta lumina, sunt încercări pe care toţi le avem de trecut. Şi cum încercările nu sunt întotdeauna uşoare, apariţia Noctilungului, monstrul deznadajdii, este o întâlnire extrem de importantă în călătoria noastră. Conflictul dintre Noctilung şi Pasărea Hope, surprins într– un ameţitor moment coregrafic, este unul dintre momentele cheie ale spectacolului, aşa cum în viaţa noastră, lupta dintre deznădejde şi speranţă este definitorie. Piesa dezvoltă mai multe subteme şi poate fi receptată diferit la diverse vârste. La primul nivel, piesa prezintă isprăvile lui Lampio şi felul în care el reuşeşte până la urmă să–şi recapete strălucirea. În profunzime însă, vorbeşte despre puterea interioară, despre curaj, determinare, talent şi descoperirea propriei valori. – Tony Adam Horațiu

 

Distribuția: 
Lampio:   Alexandru Moldovan
Stela:   Alis Pelle
Luciano:   Alin Turcu
Spot, Ray și Blitz:   Alin Turcu, Andrada Samoilă și Sorin Fruntelată
Țup, Zdup și Yup:   Alin Turcu, Andrada Samoilă, Sorin Fruntelată
Noctilunga:   Marius Tudor

Hope:   Ana-Maria Cizler 
Zâna Viselor:  Camelia Ghinea

 

Dramatizare: Victoria Pătrașcu
Regia: Tony Adam Horațiu
Scenografia: Mădălina Mihai
Scenariul: Tony Adam Horatiu

 

OMUL CU MÂRȘOAGA” de George Ciprian

 

Piesa lui Ciprian a fost publicată în 1927 și se joacă cu un uriaș succes de aproape o sută de ani. Este povestea unui arhivar pasionat de curse de cai, personaj aparent șters, umil, resemnat, dar care crede cu tărie în idealul său și reușește să le arate tuturor că are dreptate.

„Omul cu mârțoaga” s-a jucat foarte mult în România (inclusiv la Petroșani, în 1985), dar și în străinătate, la Berlin (1929), Praga (1930), Berna (1932) și Paris (1937). Rolul principal a fost jucat, printre alții, de George Calboreanu și de Birlic.

 

Distribuția: Mihai Sima, Mihai Alexandru, Cosmin Brehuță, Oana Liciu Gogu, Patricia Buraga, Laurențiu Vlad, Andrei Șchiopu, Robert Vladu, Bianca Holobuț, Bogdan Constantin Tălmaciu, Marina Țucă, Călin Manițiu, Matei Șchiopu, Adela Predescu

Direcția de scenă: Victor Ioan Frunză

Scenografia: Adriana Grand

 

ARLECHINO” de Valentin Neacșu

Sinopsis:  Într-o lume a circului, plină de culoare și zâmbete, regăsim clovni, acrobați, magicieni, balerine și fantasticele animale. Însă, după un timp își face apariția nimeni alta decât Cruella de Vill, care moștenește circul ambulant de la răposatul  ei soț, Strombolii finanțatorul circului Nicolino. Din cauza comportamentului, a obsesiei față de bani și de faimă a Cruelei de Vill, a deciziilor rele și nemiloase de concediere a clovnului Nicolino, personalul circului alege să o părăsească definitiv, refuzând să mai intre în arena circului sub conducerea Cruelei De Vill, eliberând animalele captive și rău tratate urmând să construiască un nou circ pentru întreaga familie. Însă, până să reușească, multe peripeții îi așteaptă pe protagoniștii circului .

Distribuția: Dorin Ceagoreanu, Andrei Șchiopu, Patricia Buraga, Bianca Holobuț, Izabela Badovics, Gheorghe Stoica, Simona Codreanu, Laurențiu Vlad, Robert Vladu, Bogdan Constantin Tălmaciu.

Regia și scenografia: Valentin Neacșu

 

FLOARE DE CACTUS” de Pierre Barillet și Jean-Pierre Gredy

Sinopsis:  “Ce ar fi viața fără iubire? Se pare că medicul dentist Julien Desforges este dependent de iubire, dar una lipsită de complicații. Pentru a se asigura că nicio femeie din viața lui nu-i va cere să se căsătorească cu ea, găsește soluția: Le spune “adevărul” de la început. Poartă un inel fals și pretinde că e căsătorit și tatăl a trei copii. Ce faci dacă inima îți spune că ai găsit fata potrivită? Spui “adevărul”? Ca orice minciună ce se vrea nevinovată la început, va atrage după ea altă minciună și alta minciună, până ce doctorul, cu greu, va opri acest carusel.”

Camelia Ghinea – regizor

“Floare de Cactus” este o comedie mereu actuală, plină de pasiune, de ritm și de răsturnări de situație. Intriga se bazează pe o rețea de încurcături care se amplifică din momentul în care, în numele iubirii, o minciună este justificată cu una și mai mare.

 

Distribuția:
Julien: Claudiu Gabor
Stephanie: Andrada Samoilă
Antonia: Cezara Crețu
Igor: Alexandru Moldovan
Norbert: Sorin Fruntelată
Doamna Durand: Camelia Ghinea

Regia și scenografia: Camelia Ghinea
Light Design: Lucian Moga

 

CIULEANDRA” după Liviu Rebreanu

Romanul lui Liviu Rebreanu Ciuleandra este o pasiune mai veche de-a mea. Este o operă potrivită pentru a fi transpusă în diferite forme de expresie scenică. Eu am ales o formă provocatoare, pentru a confrunta publicul cu o serie de probleme sociale și psihologice din realitatea de azi. Prin aceasta doresc să obțin un impact mai profund asupra spectatorului, să-i stimulez gândirea critică și emoția artistică.

Din perspectivă socială, spectacolul reflectă fenomenul dominant al vieții moderne din spațiul românesc: influența corupției și a intereselor politice asupra justiției. Personajul Puiu Faranga se încadrează în arhetipul contemporan al copilului de bani gata. El își permite să ducă o viață de lux și de plăceri, fără a avea o ocupație, o pasiune, o aspirație. Puiu nu este pedepsit pentru crima sa, ci este tratat cu indulgență de autorități, datorită statutului său social. Spectacolul nostru reflectă, de asemenea, și contrastul dintre clasa celor avuți și clasa celor săraci. Contrastul apare și mai izbitor în scenele cu părinții Mădălinei, scene care nu există în versiunea literară. Spectatorul va avea de meditat asupra dramei înstrăinării Mădălinei, care este smulsă din mediul ei rural și adusă la oraș, spre a fi supusă unui proces de transformare forțată. Ea își schimbă radical aspectul, comportamentul și identitatea. Devine o doamnă sofisticată, care participă la viața mondenă a orașului, dar care își pierde esența și fericirea.

            Din perspectivă psihologică, spectacolul nostru explorează mecanismele subconștientului uman, care pot genera comportamente iraționale și violente. Aproape toată acțiunea are loc în sanatoriul unde Puiu Faranga trece printr-un proces de introspecție și de căutare a cauzelor care l-au determinat să comită crima. El își rememorează viața sa, de la copilărie până la momentul fatal, și își analizează sentimentele, impulsurile și conflictele interioare. Spectatorul este implicat în acest proces, fiind provocat să îl înțeleagă și să îl judece pe Puiu, dar și să își examineze propria sa psihologie.

Dansul Ciuleandra are o semnificație simbolică în poveste. Este un dans cu o accelerație ascendentă, care exprimă o stare de exaltare și de nebunie, fiind asociat cu momentul în care Puiu își omoară soția. Elementele folclorice vor oferi publicului o imagine autentică și colorată a vieții țărănești, dar și o cheie de interpretare a psihologiei personajelor, a sensurilor anumitor scene. Dumitru Acriș

Distribuția: Mihai Rădulea, Patricia Buraga, Dorin Ceagoreanu, Cosmin Brehuță, Izabela Badovics, Mihai Sima, Oana Liciu-Gogu, Irina Bodea-Radu, Mihai Alexandru, Robert Vladu, Daniel Cergă, Bogdan Tălmaciu, Simona Codreanu, Andrei Șchiopu

Dramatizare de Angelina Roșca-Ichim

Coregrafia: Ștefan Lupu

Un spectacol de Dumitru Acriș

 

CEI TREI PURCELUȘI” de Serghei Mihalkov

Sinopsis:  Trei purceluşi simpatici Nuf-Nuf, Naf-Naf si Nif-Nif, încearcă să îşi facă fiecare câte o casă, fiecare după pretenţii, ştiinţă şi seriozitate. Peripeţiile celor trei fraţi purceluşi și întâlnirea cu lupul cel rău le puteţi urmări dacă veniţi să vizionaţi spectacolul nostru.

 

Distribuția: Oana Liciu-Gogu, Andrada Dobre, Gheorghe Stoica, Dorin Ceagoreanu

Regia și scenografia: Boris Melinti

 

OPERELE COMPLETE ALE LUI WILLIAM SHAKESPEARE

Sinopsis:  Toate cele 37 de comedii și drame scrise de Shakespeare sunt prezentate în manieră elisabetană – bărbații interpretează și rolurile de femei – într-un «maraton succint» de către trei actori. Dramaturgia, generează o legătură cu actualitatea: se cântă rap, se omoară, se răzbună, se plânge și se iubește pătimaș – după toate regulile artei. Publicul este implicat direct în acest montagne-russe de factură comică.

 

Distribuția: Mihai Alexandru, Alexandru Cazan, Laurențiu Vlad

Regia și scenografia: Adrian Andone

CARTEA JUNGLEI” după Rudyard Kipling

Cartea Junglei”  este poveste ce explorează legea junglei și aventurile tânărului Mowgli, un băiat crescut de lupi. În inima pădurii dense, Mowgli învață să navigheze prin complexitățile vieții sălbatice, învățând lecții valoroase de la înțeleptul Bagheera, pantera neagră, și loialul Baloo, ursul brun. Dar nu toate creaturile junglei sunt prietenoase, iar Mowgli trebuie să învețe să se confrunte cu amenințările precum ferocele tigru Shere Khan.

Distribuția: Bogdan Constantin Tălmaciu, Izabela Badovics, Laurențiu Vlad, Amelia Toaxen, Nicoleta-Lucreția Bolcă, Oana Liciu-Gogu, Andrada Dobre, Oana Crișan, Dorin Ceagoreanu, Bianca Holobuț, Mihai Rădulea, Andrei Șchiopu, Cliuța Șușu

Regia și scenografia: Dan Mirea

„INTERLUDII” după Eugene O’Neill

„Anii 20’, timpul muzicii, dansului și bucuriei generale… În statul New York trăiește o familie, trei generații care se iubesc, se ceartă, se împacă, și mai ales,  își caută un destin fericit.

„Interludii” scrisă de Eugene O Neill, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, adaptată de Alexander Hausvater, încorporează ca producție muzica cu mișcarea, dansul și pantomima, pentru a crea un spectacol modern care îmbină toate stilurile și genurile teatrale.

Nina, protagonista spectacolului, evoluează de la o americancă obișnuită, fata unui profesor universitar, la o femeie excepțională care sacrifică totul pentru bărbații iubiți.

Spectacolul urmărește trei generații diferite, în perioada dintre  cele două războaie mondiale, generații care definesc toate tipurile de relații dintre un bărbat și o femeie (violența, brutalitatea, pasiunea și romantismul).

Acest spectacol este recomandat doar acelor spectatori care sunt în căutarea iubirii și nu se opresc din a spera că o vor găsi, până la ultimul strop de energie!

Noi, cei care am creat acest spectacol, avem un scop bine definit: ca fiecare din noi să-și găsească emotivitatea și să o utilizeze pentru a forma un cuplu care se iubește.” – regizor Alexander Hausvater

 

Distribuția: Diana Dănilă, Daniel Cergă, Aurelian Culea, Armand Crișan, Robert Vladu, Simona Codreanu, Roxana Olșanschi, Cristina Lazăr, Lorin Presecan, Gianina Iconaru, Viorica Bulgac, Patricia Buraga, Dumitru Stegărescu

 

Regia: Alexander Hausvater

Muzica: Mircea Octavian Kiraly

Costume: Wilhelmina Kuron Bekesi

Decor: Alexandru M. Radu

Aistent regie: Radu Rădoi

Lighting design: Alex Dancu

Asistent coregrafie: Melinda Muradin

 

Spectacol recomandat ca vârstă 16+

FRAM, URSUL POLAR” după Cezar Petrescu

Sinopsis:  “Fram, ursul polar” este un spectacol care se adresează nu numai celor mici ci si celor mari cuprinzând numeroase pilde despre viaţă. Povestea face referire la trecerile în diferite etape a unui urs polar care după ce rămîne orfan este vândut unui circ. Viaţa dincolo de realitate e un “circ”. Iar personajul central Fram îşi consumă întreaga existenţă într-o captivitate aproape de nesuportat. Deşi apariţia lui în această lume “mizeră” nu face decât să-i rănească sufletul alinat de zâmbetul copiilor în faţa tuturor giumbuşlucurilor pe care le face atunci când este pe scenă.          Singurul lucru pe care şi-l doreşte e acela de a deveni “liber”, de a putea fi aproape de sălbăticia în care s-a născut.

Distribuția: Oana Crișan, Oana Liciu-Gogu, Nicoleta Niculescu, Irina Bodea-Radu, Mihai Sima, Andrada Dobre, Gheorghe Stoica.

Regia și scenografia: Horațiu Ioan Apan

CIULEANDRA” după Liviu Rebreanu

Romanul lui Liviu Rebreanu Ciuleandra este o pasiune mai veche de-a mea. Este o operă potrivită pentru a fi transpusă în diferite forme de expresie scenică. Eu am ales o formă provocatoare, pentru a confrunta publicul cu o serie de probleme sociale și psihologice din realitatea de azi. Prin aceasta doresc să obțin un impact mai profund asupra spectatorului, să-i stimulez gândirea critică și emoția artistică.

Din perspectivă socială, spectacolul reflectă fenomenul dominant al vieții moderne din spațiul românesc: influența corupției și a intereselor politice asupra justiției. Personajul Puiu Faranga se încadrează în arhetipul contemporan al copilului de bani gata. El își permite să ducă o viață de lux și de plăceri, fără a avea o ocupație, o pasiune, o aspirație. Puiu nu este pedepsit pentru crima sa, ci este tratat cu indulgență de autorități, datorită statutului său social. Spectacolul nostru reflectă, de asemenea, și contrastul dintre clasa celor avuți și clasa celor săraci. Contrastul apare și mai izbitor în scenele cu părinții Mădălinei, scene care nu există în versiunea literară. Spectatorul va avea de meditat asupra dramei înstrăinării Mădălinei, care este smulsă din mediul ei rural și adusă la oraș, spre a fi supusă unui proces de transformare forțată. Ea își schimbă radical aspectul, comportamentul și identitatea. Devine o doamnă sofisticată, care participă la viața mondenă a orașului, dar care își pierde esența și fericirea.

            Din perspectivă psihologică, spectacolul nostru explorează mecanismele subconștientului uman, care pot genera comportamente iraționale și violente. Aproape toată acțiunea are loc în sanatoriul unde Puiu Faranga trece printr-un proces de introspecție și de căutare a cauzelor care l-au determinat să comită crima. El își rememorează viața sa, de la copilărie până la momentul fatal, și își analizează sentimentele, impulsurile și conflictele interioare. Spectatorul este implicat în acest proces, fiind provocat să îl înțeleagă și să îl judece pe Puiu, dar și să își examineze propria sa psihologie.

Dansul Ciuleandra are o semnificație simbolică în poveste. Este un dans cu o accelerație ascendentă, care exprimă o stare de exaltare și de nebunie, fiind asociat cu momentul în care Puiu își omoară soția. Elementele folclorice vor oferi publicului o imagine autentică și colorată a vieții țărănești, dar și o cheie de interpretare a psihologiei personajelor, a sensurilor anumitor scene. Dumitru Acriș

Distribuția: Mihai Rădulea, Patricia Buraga, Dorin Ceagoreanu, Cosmin Brehuță, Izabela Badovics, Mihai Sima, Oana Liciu-Gogu, Irina Bodea-Radu, Mihai Alexandru, Robert Vladu, Daniel Cergă, Bogdan Tălmaciu, Simona Codreanu, Andrei Șchiopu

Dramatizare de Angelina Roșca-Ichim

Coregrafia: Ștefan Lupu

Un spectacol de Dumitru Acriș